luni, 12 mai 2014

Moarte crâncenă...

Merg în liniște fără țintă... Dacă văd ceva ce-mi place, mă uit o vreme... Atunci când nu-ți impui o țintă, sentimentul de urgență dispare, nu-ți reproșezi clipele de contemplare și paradoxal, contemplând, găsești o țintă.
De data asta e o goangă... Gri, antene lungi, aripile la fereală, patru puncte negre.


Dacă găsesc ceva ce cred eu că merită pozat, atunci îmi dedic ceva timp să aflu ceva mai multe. Nu pentru că aș fi pasionat de biologie sau altceva de genul ăsta, ci pur și simplu, pentru că mi se pare logic, că dacă ai făcut efortul să te pui pe coate și genunchi (nu neapărat la propriu...), ca să faci o poză, merită să mai dedici un pic de timp răsfoind o carte sau căutând pe internet, să mai afli câte ceva. De data asta căutarea a fost un pic mai lungă... Încercările de genul: "goangă gri", "gândac pătat", " carcalac trist", n-au adus rezultatele dorite. Trist, dar totul nu a fost în zadar, am aflat că majoritatea vietăților cărora eu le-aș spune, goangă, gândac, carcalac, intră într-o mare familie denumită de oamenii cu școală coleoptera.
Fără să irosesc timpul, înarmat cu o posibilă jumătate de adevăr, am tastat mândru: "coleopter cenușiu". Minune! Căutarile au luat sfârșit, goanga se numește croitorul cenușiu sau croitorul cu patru pete. În schimb denumirea lui latină e foarte urâtă: morimus funereus, adică oarecum, cumva, aproximativ, "moarte dezastruoasă"...
Cum să te cheme moarte dezastruoasă? Mi-am permis o mică adaptare de la limba latina moartă, la limba română vie, și i-am zis "moarte crâncenă"! Sună bine! Cred că sunt deja o grămadă de gameri, umflați de chipsuri și plini de coșuri, care chiar au numele ăsta, prin diverse jocuri spăimoase, pe care nu îndrăznesc să le joace după lăsarea întunericului, decât cu lumina aprinsă...

http://pronatura-ms.blogspot.ro/2011/01/croitorul-cenusiu-croitorul-cu-patru.html



Haideţi  pe afară și aveți grijă de voi!