miercuri, 27 aprilie 2016

3 poze, 2 vorbe - Aprilie 2016



Pitulice... Nu știu de care...

Cărăbușul de mai față în față cu tot ce-și dorește - niște frunze fragede de stejar.

La granița dintre agricultură și silvicultură... Care dăunează cui?


marți, 26 aprilie 2016

Ciocănitoarea pestriță mare

Primăvară... Dacă te oprești un pic din mers și asculți, toată pădurea bâzâie. Zumzetul însumat al tuturor insectelor care lucrează la bunul mers al treburilor în pădure, formează un fel de bază sonoră liniștitoare. Cel mai liniștitor e că deocamdată țânțarii încă nu contribuie. Mai aproape sau mai departe se aud diverse păsărele și câteodată o darabană de ciocănitoare. Ciocănitorile nu cântă, au mai degrabă un fel de strigăte, iar teritoriul și-l marchează bătând darabana - o serie de ciocănituri a căror cadența și extensie e diferită pentru fiecare specie de ciocănitoare. Ciocănitoarea pestriță mare (dendrocopus major), bate darabana așa de rapid că practic nu poți deosebi loviturile.
Great spotted woodpecker, dendrocopus major, male
Ca să deruteze eventualii prădători sapă mai multe cuiburi, nu le termină pe toate, dar de multe ori chiar și neterminate sunt suficient de mari pentru a fi preluate de alte păsări mai mici. Nici unul din cuiburile de mai sus nu a fost cel  folosit în final. De fapt, cu toate că am revenit de multe ori în zonă și am văzut ciocănitorile la treabă de fiecare dată, nu am reușit să găsesc cuibul adevărat. Masculul are o pată roșie în spatele capului. Aici s-a nimerit să-l prind pe el la treabă, dar când sapă cuibul, lucrează amândoi.
Great spotted woodpecker nest
Peste câteva săptămâni, într-o cu totul altă zonă, în timp ce umblam cu gândul la cu totul alte treburi, am auzit un cor de glasuri mici, deosebit de insistente, ce revendicau neobosite ceva... Păreau să fie niște pui de ceva pasăre. Am ridicat privirea și am văzut cuibul... Dacă puii știau să-și țină pliscul, treceam fără să bănuiesc ceva. Dar cum puii de indiferent ce viețuitoare, includ aici și omul, rareori știu să-și țină pliscul... vai de părinți. Ce să zic? Strigătura părintească "Ține-ți pliscul!", vine și ea de undeva.
Great spotted woodpecker, dendrocopus major, female

Femela m-a văzut că mă holbez la cuib și s-a oprit cu ciocul plin de larve și gâze într-un copăcel din apropiere. Ar vrea, în același timp să și vină la cuib, dar  să și zboare în cealaltă direcție... Viața-i plină de dileme, n-are a face dacă ești om sau ciocănitoare. Paradoxal multe din dilemele  astea (vorbesc de cele adevărate) sunt chiar la fel... 
În timpul ăsta, masculul țipa de-i plesneau plămânii în cealaltă direcție. Parcă îmi vine să zic că făcea toată zarva asta ca să mă atragă departe de cuib... Să fie un fel de gândire strategică? 
Poate că exagerez eu și le atribui unor simple animale calități demne doar de ființa umană, dar poate că statul departe de natură ne face să avem o perpectivă denaturată asupra lucrurilor astea. Poate că totuși animalele nu sunt atât de tâmpe.
Great spotted woodpecker, dendrocopus major, female
Am înțeles că stau în drum, așa că mă îndepărtez și mă bag în niște boscheți. Abia dacă am vreme să pun aparatul pe trepied că femela zboară la gura cuibului să-și liniștească puii flămânzi. Pentru câteva clipe se face liniște, dar imediat ce femela zboară  să-și umple încă o dată ciocul de larve și gâze, începe iarăși hărmălaia. 
Great spotted woodpecker, dendrocopus major, male
În câteva clipe, la cuib apare masculul și el cu ciocul plin de larve. Puii de ciocănitoare cresc repede, în trei săptămâni sunt gata de zbor, asta explică de ce e nevoie de atâtea larve... Perechea de ciocănitori alternează, la gura cuibului, cu ciocul plin de bunătăți, cu o frecvență ireală. După o vreme devine aproape dureros să asist la atâta trudă, așa că îmi strâng jucăriile și mă duc într-un loc mai liniștit să-mi trag sufletul...




Haideţi pe afară şi aveţi grijă de voi!