De ceva vreme mi-am propus să fac pâine la pădure, în oala care de vreo doi ani vine cu mine în fiecare tură. Acum în sfârșit mi-am găsit timp pentru asta.
Despre oală aș vrea să vă dau pe toți pe spate și să vă pot spune că-i de vreo mare firmă superspecializată în produse de outdoor, dar n-am așa ceva și probabil că n-o să-mi i-au prea curând... Oala am luat-o la un preț ridicol dintr-un supermarket, de la un raion unde nu eram decât eu și un cârd de gospodine.
Despre rețetă aș vrea să vă pot spune că e ceva foarte special, dar de fapt e rețeta de pe plicul de drojdie (praf)... Totuși, ca să o personalizez puțin, am băgat în amestec niște praf de usturoi, și tot ca o notă personală am uitat să-i pun sare...
De amestecat am amestecat totul într-o pungă, am pus apă, am legat punga la gura și am frământat aluatul prin pungă. Frământatul nu mi-a luat mai mult de 2 - 3 minute. Poate ziceți că-i puțin, dar gândul meu era să văd ce se poate face cu un minim de efort, nu să particip la vreun concurs de brutărie. Aluatul l-am împărțit în două, le-aș spune mai degrabă turte decât pâini, pe care le-am pus nu prea aproape de foc să mai crească un pic.
Până s-a făcut jarul am luat niște crenguțe verzi, le-am curățat de coajă și le-am pregătit să le pun pe fundul oalei, ca să fiu sigur că nu se prinde pâinea de oală.
Când a fost jarul gata, am dat preventiv tot interiorul oalei cu niște grăsime, am pus câteva crenguțe ca un grătar și peste am pus aluatul.
Am pus capacul și am pus oala pe jar și am mișcat-o un pic să se cuibărească în patul de jar.
Am pus câteva bucăți de jar pe capacul oalei, ca să vina căldură și de sus, exact ca într-un cuptor.
Cam în 10 minute, deja am simțit un miros îngrijorător de aluat ars și am dat capacul la o parte. Deși unele porțiuni arată destul de arse, turta arată mâncabilă...
După ce am râșcâit bine, cu brișca, porțiunile arse, uite așa arată turta...
Uite și cum arată turta ruptă-n două... A crescut ceva și coaja e destul de zdravănă...
Are gust de pâine, deci îi bună... Aroma de usturoi se simte un pic și lipsa sării nu se simte... Coaja groasă mie îmi place și câtă vreme pâinea e proaspătă nu cred că deranjează pe careva... Una peste alta,după ce ai ieșit din cort dimineața, dacă ești dispus să depui un pic de efort, în juma' de oră poți să-ți faci două turte proaspete și să-ți începi ziua cum nu se poate mai fain...
Dacă ar fi să schimb ceva, cred că aș ridica un pic oala de pe jar și aș pune ceva mai puțin jar pe capac, ca să pot ajunge la un timp de coacere ceva mai lung, să pot coace o turtă mai mare...
Haideţi pe afară şi aveţi grijă de voi!
chiar gustoasa painea aia
RăspundețiȘtergereBine, bine, o sa mai fac. :)
ȘtergereInteresant!
RăspundețiȘtergereCa alternativa pentru oala ti-as recomanda turtele facute la jar - pui o piatra mai mare si plata in mijlocul focului si o lasi sa se incinga (pana se face si jarul). Dupa ce ai framantat modelezi o turta cat sa incapa bine pe piatra, apoi maturi jarul de pe piatra, sa ramana curata, pui turta si o inconjori cu jar. O intorci pe ambele parti, ca pe o clatita sa se faca bine si cam aia e.
Ca alternativa pentru drojdie (si apa) poti framanta painea direct cu bere. N-o sa creasca la fel de mult, dar are o savoare in plus. Unii numesc varianta asta "bush bread", si cred ca n-are treaba cu familia de presedinti :P
Pablo
Ooo, asta cu bere trebuie s-o incerc neaparat! :)
ȘtergereMisule, painisoara arata bine si sunt sigur ca este ...comestibila! Buna ideia cu facutul paini cu ..bere! Am sa incerc si eu!
ȘtergerePaine cu bere in ea, paine cu bere langa ea... daca-i cu bere trebuie facuta...
ȘtergereParcă îi simt şi io mirosul... Fain!
RăspundețiȘtergereMerci. :)
ȘtergereCa si unul care am facut paine la cuptor ( si altele) imi si inchipui ce bine a mirosit , atunci ,proaspata.Sa vezi ce gust are cu faina de grau , macinat undeva la o moara , sub ochii tai, si semi integrala.
RăspundețiȘtergereDa, trebuie sa incerc si eu sa gasesc o sursa de faina mai rustica...
Ștergere